Cum să diagnosticați tulburarea de stres post traumatic

Tulburarea stresului post-traumatic (PTSD) este o tulburare serioasă de anxietate care afectează mulți oameni. Trauma imediat poate afecta foarte mult viața de zi cu zi și poate fi o sursă de suferințe enorme. Dacă nu este tratată, DPTS poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții, compromitând modul de gândire, emoțiile, comportamentele, relațiile și performanța la locul de muncă. Este important să obțineți un diagnostic de la un profesionist în domeniul sănătății mintale pentru a începe tratamentul.

paşi

Partea 1

2

Luați în considerare gradul de expunere. Nu se spune că un fapt ar trebui să vi se întâmple în mod direct pentru a fi traumatizant. Puteți fi o victimă sau un martor al unei circumstanțe, de exemplu în cazul violenței domestice. Ați putea fi lovit și indirect, de exemplu, ascultând ce sa întâmplat cu o rudă sau cu un prieten. Chiar dacă nu ați suferit nici o agresiune, vă puteți simți traumatizat după ce ați aflat că sora dvs. a fost recent răpită.

3

Observați schimbările din performanța zilnică. De obicei cei care au suferit o traumă nu pot trăi ca înainte. Este posibil să ne raportăm diferit în mediul social, profesional, educațional și familial. S-ar putea confrunta cu multe dificultăți în mai multe contexte. Disconfortul cauzat de traume implică schimbări enorme în viața de zi cu zi.

4

Luați în considerare expunerea repetată. După o traumă, subiectul poate fi expus în mod repetat sau sever la stimulii negativi care au caracterizat episodul dramatic. Acest comportament nu se datorează influenței televiziunii, radioului, internetului sau altor mijloace de informare în masă. Este valabil în special pentru cei care lucrează în unitățile de prim ajutor, deoarece sunt forțați să urmărească evenimente traumatice și să intervină în mod continuu în situații de urgență.

5

Rețineți că schimbările nu depind de consumul de droguri, alcool sau droguri. Modificările evidențiate în comportament nu apar ca urmare a consumului de droguri, alcool, droguri sau apariția unei boli. Nici un simptom al DPTS nu poate fi atribuit cauzelor externe.

Partea 2

2

Fiți atenți la coșmaruri. Visele rele pot fi un simptom al stresului post-traumatic. Persoana afectată s-ar putea trezi supărată după un coșmar în care a relizat trauma sau sentimentele care l-au însoțit. Visurile pot hrăni un sentiment de primejdie atât în ​​timpul cât și după trezire.

3

Verificați flashback-urile. Unii oameni au impresia de a experimenta trauma ca prima data. O pot retrăi sau pot crede că se întâmplă din nou.

4

Observați toate aspectele legate de traumă. Unele subiecte sunt mai vulnerabile la asociații care ar putea aduce în minte ceea ce sa întâmplat. O aniversare, un loc sau o persoană ar putea trezi amintiri neplăcute. Factorii declanșatori pot fi fizici sau psihologici.

5

Acordați atenție evitării gândurilor și comportamentelor. Este mai ușor să eviți gândurile și sentimentele care au o legătură cu evenimentul traumatic. Pacienții care suferă de diabet zaharat suferă un sentiment de opresiune atunci când gândesc sau se concentrează pe sentimentele experimentate în timpul episodului, așa că preferă să evite. El ar putea să scape sau să nu aleagă să interacționeze cu oamenii care îi reamintesc ce sa întâmplat sau pentru a evita locurile legate de incident.

Partea 3

2

Observați schimbările de dispoziție. O persoană cu un caracter amabil și liniștit se poate supăra, poate deveni nervoasă, are focuri de violență bruscă, se simte insensibil din punct de vedere emoțional și nu poate simți emoții.

3

Notați dacă auziți "pe spini". După un eveniment traumatizant, o persoană se poate simți mereu excitată sau "pe spini". Ea este nervoasă și neliniștită fizic, în timp ce mintea poate intra într-o stare de hipervigilanță.

4

Analizați sentimentul de detașare. Cei afectați de DPTS se pot distanța de oameni, de situații și de sentimente. Este probabil ca tot ceea ce la înflorit odată să nu mai constituie o sursă de plăcere și că viața sa socială este inversată. Prin urmare, ea poate să pară detașată și dezinteresată din punct de vedere emoțional.

5

Consultați un specialist în domeniul sănătății mintale. Pentru a obține un diagnostic corect al PTSD, este de preferat să contactați un profesionist din domeniul sănătății mintale, de exemplu un psihoterapeut, un psiholog sau un asistent social. Diagnosticul este primul pas în obținerea de ajutor și tratarea tulburării. Psihoterapeutul este capabil să stabilească un plan de tratament care să faciliteze recuperarea pacientului, să-l ajute să trateze trauma, dar și gândurile și comportamentele care l-au însoțit. Mai mult, el îl poate învăța să gestioneze gândurile și emoțiile într-un mod adaptabil și să regăsească sentimentul de control.